Se implinesc acum exact 3 ani de cand, convins fiind de importanta miscarii in mentinerea unei stari optime de sanatate, mai ales in conditiile in care treceam pragul varstei de 40 de ani, am inceput sa acord un rol primordial sportului intre preocuparile mele. Zeci de curse de anduranta pe trasee montane, mii de ore de antrenament in sala si pe stadion ori in parcuri, studiul si asimilarea unui volum mare de informatii din domeniul fitness-ului si alergarii, toate acestea au fost circumscrise acestei preocupari si scopului de a ma mentine sanatos si in forma pentru cat mai multi ani de acum incolo.
Este insa adevarat ca, in tot acest rastimp, luat fiind, uneori, de flama performantei, am uitat pentru ce am inceput o astfel de existenta si care este scopul pentru care ma angrenez in toate aceste activitati si, uneori, am intins coarda cam mult iar locul starii de bine si de forma fizica a fost luat de oboseala, epuizare, probleme musculare si articulare etc. Tentatiile au devenit mai puternice decat dorinta rationala de aplicare a regulilor pe care le cunosteam asa ca, uneori, am avut si de suferit. Doar ca la inceputul acestui an am avut parte de o intamplare care mi-a readus aminte, inca o data, de unde si mai ales de ce am pornit pe acest drum.
