Tură de alergare prin parcurile bucureștene

 Una dintre cele mai noi, informale și frumoase inițiative în materie de alergare, în București, mi se pare a fi cea a lui George Bragadireanu, care propune ca, în fiecare duminică dimineața, cu plecare la ora 7:30 din Piața Amzei, să se alerge câte un traseu de peste 15 km prin București, care să includă cât mai multe parcuri. Specificul acestei ture organizate constă în aceea că aleargă tot grupul odată (cel puțin la antrenamentul la care am participat eu așa a fost) și se aleargă nu doar prin parcuri - așa cum se întâmplă în cazul celorlalte inițiative - ci și pe străzi pentru a face legătura între parcuri. Traseul nu este neapărat același de fiecare dată, fiind stabilit înaintea fiecărei ture. Grupul este relativ mic și nici nu ar putea fi altfel având în vedere că se aleargă și pe străzi (eventual, atunci când se va mări, va fi necesar să se împartă în mai multe subgrupuri). Nu există cronometru, nu există clasament cu timpi la final, nu există nimic în afară de o întâlnire a unor oameni care vor să alerge împreună și care aleargă împreună.

Încântat de idee, m-am înscris și eu la o astfel de tură (cu siguranță că nu va fi ultima), în duminica din 11 ianuarie 2015. Ne-am adunat mai mult de 15 persoane și, puțin după ora 7:30, am pornit spre Cișmigiu, prin Calea Victoriei și Stirbei Vodă. Dimineața era una destul de rece, cu multe porțiuni de polei și ghețuș, însă senină și ne-am putut bucura de imaginea răsăritului soarelui. Fiind vorba de o zi de duminică și o oră atât de matinală, străzile și trotuarele orașului erau libere și liniștite, fiind o adevărată plăcere să alergi. 

După ce am traversat Cișmigiul, am ieșit în bulevardul Regina Maria, pe care l-am traversat spre Splai și, după puțin timp, am ajuns în cel de-al doilea parc al zilei: Izvor. Aici am mai cules două alergătoare și, după o tură de parc, am ieșit în strada Izvor de unde am continuat spre Calea 13 septembrie, urcând și prima pantă a zilei. Apoi am continuat pe mai multe străduțe, până am ajuns în Parcul Carol unde nu mai fusesem de foarte mulți ani. Aici temperatura a scăzut destul de brusc iar asfaltul era alunecos aproape în întregime, așa încât alergarea a fost destul de dificilă. Au urmat scările de la monument, la capătul cărora ne-am regrupat și am făcut poze. 

Din Carol am pornit spre Tineretului, invadând teritoriul T.T.R.-iștilor, așa cum s-au exprimat unii alergători. Am făcut o tură de lac după care ne-am îndreptat spre ieșire pe unde am și intrat, adică prin strada Muguraș, făcând cale întoarsă spre Carol. Peisajul în Tineretului a fost absolut fantastic într-o dimineață atât de însorită și ne-am bucurat de căldura soarelui care începuse să topească și gheața de pe alei care ne chinuise aproape toată tura până în acel loc.

La întoarcere, în Carol am făcut un ocol pe la Arenele Romane iar după ce am ieșit din parc, am ajuns într-un loc despre care nici nu știam că există în București, fermecător prin unicitatea lui: niște scări care fac legătura între strada Constantin Istrati și Aleea Suter. Îmi pare rău că nu am stat să fac poze pe acolo, fiind destul de grăbit să închei tura pentru că la ora 11.00 trebuia să ajung cu fetița mea la patinoar. Timpul fiind scurt, din Piața G. Coșbuc ne-am dus în linie dreaptă spre Izvor de unde ne-am întors în Piața Amzei pe același traseu pe care venisem.

Pentru mine, tura a avut o lungime de 17 km și a durat  1h55 min. iar la finalul ei, exceptând graba în care a trebuit să plec spre casă pentru a nu întârzia la patinoar, pot spune că am fost extrem de încântat, mai ales că avusesem ocazia să vizitez și locuri din București pe unde nu mai fusesem niciodată înainte sau poate cu mult prea mulți ani în urmă. Am decis că această inițiativă este o soluție extrem de atractivă pentru alergările mele lungi din weekend, atunci când sunt în oraș. Exceptând viitoarele 2 weekenduri în care urma să particip la T.T.R. - ediție aniversară (18 ianuarie), respectiv la Semimaratonul Gerar (25 ianuarie), în rest sunt sigur că voi merge, ori de câte ori voi fi în București, la turele de 15 km prin parcuri. Nu pot decât să-i doresc o viață cât mai lungă acestei inițiative, să crească și să aducă din ce în ce mai mulți participanți iar pe George Bragadireanu îl felicit din tot sufletul pentru această idee. Abia aștept să mai povestesc aici despre următoarele ture la care voi mai participa duminica dimineața, de la ora 7:30.